Destinul
Când ușa sufletului tău ai vrut să o deschizi,
eu am intrat tiptil cu toată ființa mea umilă,
cu dragostea ce-o așteptam mereu de la tine
și ușa casei ce o las descuiată pentru tine,
am râs și-am plâns de întâmplări ciudate,
de răni și multe lacrimi noi vărsate,
trecut-am peste încercări și încă viața ne încearcă,
destinul s-a jucat cu noi atâta timp
și încă se mai joacă, că vrea să ne pună pe portativ.
poezie de Eugenia Calancea (13 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre jocuri
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- poezii despre râs
- poezii despre plâns
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.