Iubirea mea
Se zbate-n mine-o dragoste flămândă
și-o poftă uriașă de-alintare,
încât mă-ntreb, adesea, cu mirare:
să fi avut iubirea mea izbândă?
Să fi învins și ierni înfrigurate,
și vânturi sau furtuni devastatoare
prin vieți ce-au fost ori timpuri viitoare,
și să reziste o eternitate?
Iubirea mea se-mparte și se-adună
în jurul meu și-mi e atât de sfântă
încât i-aș pune, de-aș putea, cunună.
Iar de va fi în mine să apună,
în pace și odihnă, neînfrântă,
vom fi, ca-ntotdeauna, împreună.
sonet de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.