Cântec de toamnă
împart cu poeții aerul romantic
măcinând tristețea sub piatra de moară
urc pe acoperișul cerului semantic
visul cel mai pur care mă împresoară.
mai toarnă-mi vin mai cântă-mi lăutare
să gust iar bucuria în stare lichidă
flămândă-s de extaz și de încântare
să mai petrec o toamnă galbenă lucidă.
nătângă nostalgie nu mai scap de tine
cuget cum să te transform într-o romanță
să simt cum viitorul va trece prin mine
lăsându-mi în suflet o sacră substanță.
îmi îndulcesc prezentul cu miere de albine
cu versuri ce înclină o verde balanță.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.