Joc de imaginaţie

în răsărituri magice mereu am renăscut
cu o dragoste pură am atins universul
credinţa de argint a fost ca un scut
luptând cu tristeţea să-i găsesc reversul

am împletit şi noaptea muzica şi versul
să-mi încânt prietenii cu talentul meu
am fost determinată să evit regresul
pavând cu vise mari drumul spre apogeu

am fugit de moarte pe alei de cântec
măcinând iluzii la moara cu noroc
cu suita de reforme suferinţa o spintec
călită de furtuni de ploi şi de foc

speranţei sfâşiată i-am cusut un petec
albastru aprins... cu imaginaţia mă joc

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!