Meditaţie transcendentală

voi fi o visătoare până când am să mor
mă readun din slove pretutindeni în lume
reflecţii în lumină-mi imaginez cu spor
şi nu mă depărtez de a stelelor urme.

în laguna albastră printre palmieri
îngrop în fin nisip regretul amarnic
cu tot amarul tristeţilor de ieri
pe valuri de smarald mă simt cucernic.

mai apoi transcend pe un vârf de munte
crezul e mai înalt decât Everestul
strălucesc ca roua broboanele pe frunte
căldura solara îmbrăţişează Estul.

valea suspinelor o trec pe o punte
transcend în braţul visului- celestul.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!