Ritual de întoarcere acasă
se răsucește ora pustiului
între mine și singurătatea pietrei
i-am descântat de împrietenire
i-am cântat pietrei să zboare cu pustiul meu cu tot
de pe țărmul plecării păsări de pămant
păsări de piatră
își trec zborul prin mine
ce sfânt era timpul ce blânde clipele
ce inimă vie aveam ce ochi rezemat de senin
zidul acesta de umbră de pustiu nepotolit
zidul acesta dintre mine și lume
aș vrea să-l trec el crește mai înalt
clipele noastre duioasele noastre clipe
le așez în cerc și le învăț din nou arta iubirii
un fel de ritual de întoarcere acasă
poezie de Nuța Crăciun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Nuța Crăciun. [Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre înălțime
- poezii despre învățătură
- poezii despre zbor
- poezii despre singurătate
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre păsări
- poezii despre ore
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.