Dincolo de Quebec
lui Adrian Munteanu
am văzut balenele risipite pe cer
joaca preferată pe Riviere Du Loup
mișcarea lor legănată. îngenunchiau
într-un surplus de energie cu ochii
închiși într-un noian de impresii de fier
reflexe de taluz, o mie de oameni
prinși într-o sferă dungată. am văzut
și păsări aplecate pe spate stingher
cu un sunet ascuțit, triumfător, prea gigantic
uriașele bărci (cum mă surprind efemer)
și valurile... parcă rătăceau înadins
în tăcerea intactă a timpului de acum devenit acrobatic.
poezie de Adrian Mondea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Adrian Mondea. [Vezi și următoarele:
- poezii despre tăcere
- poezii despre timp
- poezii despre sunet
- poezii despre păsări
- poezii despre ochi
- poezii despre mișcare
- poezii despre jocuri
- poezii despre fier
- poezii despre energie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.