Veni, vidi, vici
veniți, vedeți, că să va minunați
izvoarele credinței izvorăsc din Carpați
doina strămoșească vibrează în tulnic
să crească fericirea în efortul zilnic.
din cutia Pandorei curg doar speranțe
zeii conduc țara cu exuberanțe
păcatele iubirii se frâng în catedrale
când clopotele bat cu tainice semnale.
iarnă amăgirilor se strecoară sub piele
reverberează-n codri dansul nebun de iele
anul care a sosit promisiuni aduce
bugetul e sărac cu împărțeli năuce.
ce mult aș vrea raiul de primăvară
să aibă bunăstare și-n oameni să răsară.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre religie
- poezii despre țări
- poezii despre sărăcie
- poezii despre semnale
- poezii despre rai
- poezii despre păduri
- poezii despre promisiuni
- poezii despre primăvară
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.