De un car de vreme
De un car de vreme-ncoace,
Nu mai știi ce să mai faci?
Căci o lume 'ntregă-ți zace
Pe grumazu-ți în colaci?
Și atunci ai vrea ca toate
Să se schimbe într-un an,
Căci o viață sigur poate
Fi cu gust de croasan.
Nu la toți însă dulceața
Le priește dragul meu,
Fii mai bine demn o viață,
Nu un laș, sau fariseu!
Cu întreg amaru-ți curge
Lacrimi noi pe foi de nea,
Și la tainicile-ți ruge
Tu îndură zeflemea...
Cântul stearp ce îl îndeamnă
Careva spre al său țel
Pentru tine nu înseamnă
Chiar nimic, de fel, de fel!
Însă cauți cu ardoare
Cântul tainic ca un dor,
Ca un murmur de izvoare
Și un geamăt de popor.
poezie de Nicolae Burlacu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.