Temelia groazei
mintea se tulbură când pumnul e o armă
femeia chinuită nu-i doar un clișeu
violența conjugală blestemată karmă
acolo unde oamenii nu-l au pe Dumnezeu.
cerul se înnegrește cînd pământul geme
de atâtea suplicii ce vibrează în el
trai tulburător plin cu anateme
cu închisori severe pentru cel rebel.
vreau să fie pace între unu și doi
armonii de vise să domnească-n lume
unde e iubire nu e loc de război
respectul de semeni să aibă renume.
în Carpați să răsune doine de oboi
nimeni să nu simtă a vieții cutume.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.