Unde-i egalitatea...
Din cămări întunecoase,
Dese, ca fasolea pe-a ei viță,
În livingul unei case frumoase,
A intrat un șoricel,
Curajos din cale afară,
Ca să facă răzmeriță.
Căci era nemulțumit
De tot ce-l înconjura,
Stăpânii casei în mod voit,
Delicatețuri au pitit,
În frigiderul burdușit,
Numai din cauza lui,
Ca să nu poată mânca,
Când o dușmancă mai veche,
Pisica de aproape îl sfida,
Tolănită și sătulă,
Dormitând pe-o canapea.
Ei, de toate i se dă,
Iar eu trebuie să fur,
Ca să-mi duc viața grea,
Protestă dur șoricelul,
E normal, să fie așa?
Eu zic, ba!
Unii au prea multe în viață,
Alții abia pot respira.
Unde-i zău, egalitatea?
Traiul e după mărime?
După muncă, ori noroc,
Sau după cât poți fura?
Ajutați-mă vă rog!
Ecuația asta-i prea grea,
Nu-i pentru burtica mea.
poezie de Valeria Mahok
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre întuneric
- poezii despre pisici
- poezii despre noroc
- poezii despre nemulțumire
- poezii despre mâncare
- poezii despre muncă
- poezii despre frumusețe
- poezii despre curaj
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.