Nu trebuie
Nu trebuie să-ți tulbur pacea
când culori ruginii te atacă flămând,
cascade de tristeți cad în nemurire
și vânturi galbene ne încolăcesc gleznele.
Copacii și ferestrele rămân
cu suspiciuni de gelozie,
străzile devin largi și pustii,
ofilirea toamnei sapă răni adânci
în clipele de andezit.
Și uneori zgârii luna ca sunetul ei primordial
să ne orbească.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Oana Frențescu. [Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre tristețe
- poezii despre toamnă
- poezii despre timp
- poezii despre sunet
- poezii despre pace
- poezii despre glezne
- poezii despre gelozie
- poezii despre galben
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.