Alunecăm pe mochete obscene
vom muri
și nu vom ști
de toate câte s-au mai întâmplat
și-au tulburat
apele deja prea tulburate
a trăi
o mare nedreptate
o povară cruntă
ori o boală
da!
pledez cu ochii-nchiși
pentru pedeapsa capitală
de a trăi mai mult decât suporți
sunt morți
cei de care vag ne amintim
când se mai întâmplă să citim
deci,
să murim!
dar să murim decent și cât se poate
a trăi o mare nedreptate
scrieți voi ce vreți în testament
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre moarte, poezii despre viață, poezii despre testament, poezii despre medicină, poezii despre lectură, poezii despre boală sau poezii despre apă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.