Rezervare în ziua de ieri
Miazănoaptea respiră vuietul cetei
Din bârlogul lupoaicei vine vaiet de fier
Tâmplele mele aud inima pietrei
Cum bate... Mă cheamă la ospățul de ger.
.
Rămas-a doar fumul din starea de verde,
Din oasele verii - doar albe eresuri.
Căci viforu-nghite tot ce se vede
Șuierând lăcomos ca regele Cresus.
.
Nu-i iarna... ci numai lupoaica "Tristețe"
Dorindu-mă pradă cu calde zvâcniri!
Cu pâclă și neguri pornit-a să-nghețe
Lumini aurii ce-mi răsar în priviri!
.
Prieteni! Cu ușile-nchise-n zăvoare spre vifor
Mă nasc iar din sine-mi - formându-mă miez
De nucă - ce are patru aripi de înger
Rostindu-mi speranța ca pe un crez
.
Oh, "doamnă lupoaică"! Tu,"doamnă de rece",
Prin viscolu-ți negru nu cumva să disperi!
Te primesc, nu zic nu, pentru-o vizită scurtă,
Îți fac, cert, rezervare în ziua de ieri!
poezie de Cecilia Birca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Cecilia Birca. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.