Linia care desparte
Deschid fereastra galbenului lămâie,
închid ușa curentului de aer dezinvolt
și pășesc peste pragul statorniciei
în cerdacul cu stâlpi ai istoriei.
Nu cred în linia care desparte
e mai mult o ficțiune care leagă prezentul de viitor
în fiecare clipă a evoluției existenței,
viața înrădăcinată între fibrele pământului
își caută drumurile care înalță spiritul.
Lumina țâșnește prin toate fantele posibile
cu forța venită din interiorul de foc
fără de care nicio frunză nu prinde culoare
și nicio viață seva posibilei veșnicii.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Nicolae Vălăreanu Sârbu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre lumină
- poezii despre viitor
- poezii despre prezent
- poezii despre posibilitate
- poezii despre istorie
- poezii despre galben
- poezii despre frunze
- poezii despre forță
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.