Dintr-o oglindă aburită îmi zâmbește un chip străin
atât de străin încât zâmbetul îmi pare rictus
întind o mână obosită să îndepărtez perdeaua de abur
și-mi arunc pe spate toate nedumeririle
îmi trec mâna prin părul prea lung
și desenez un continent nou
sau doar o insulă feerică
în care nu mă va mai găsi durerea
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Tudor Gheorghe Calotescu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]Vezi poezii despre zâmbet, poezii despre păr, poezii despre insule, poezii despre durere, poezii despre desen, poezii despre continente sau poezii despre abur
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.