De cer agățat trag soarele spre atlandida
calc apoi pe ape prin scufundare
ca un tsunami după alt tsunami golesc
un ultim pahar cu apă vie înaintea nașterii
nu veți crede nici dacă completez procesul verbal
cu demonstrații lipsite de orice cusur
absolut toate prăpăstiile dintre întrebări
așa că e inutil să-mi consum viața consemnând
tac și tac ca un vârf de munte știrb
unde nici zăpezile nu-și maai găsesc loc
de atâta liniște
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre apă, poezii despre zăpadă, poezii despre viață, poezii despre prăpăstii, poezii despre naștere, poezii despre munți sau poezii despre Soare
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.