De unde, Doamne, atâta democrație
când împărăția Ta e ÎMPĂRĂȚIE
și raiul și iadul
poate și trecerile dintr-o dimensiune în alta
au reguli stricte și paznici rezistenți la mită
probabil nu e nevoie nici de DNA
spun probabil pentru că de Codruța nu scapă nimeni
dar mă tot întreb
ca un prost în dezvoltare
de unde până unde este atât niciunde
și apoi număr atomii precum un contabil
responsabil de ordonarea creditelor
fără numărători paralele de tip electoral
doar crude balanțe peste crude balanțe
cu nimicul pe talere
într-un veșnic dezechilibru
perfect
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre religie
- poezii despre responsabilitate
- poezii despre rai
- poezii despre prostie
- poezii despre perfecțiune
- poezii despre numere
- poezii despre iad
- poezii despre economiști
- poezii despre dezvoltare
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.