Trăiesc într-o inegalabilă eroare
printre miliarde de aduși la numitorul comun
refuz să mă aliniez alienării generale
răscolesc prin gheață după un bob de jar
cât să-mi dovedesc că exist
resping ca nefondat adevărul crud
cresc iluziile ca pe niște flori de oferit
la ceremoniile funerare
oricât aș aranja de un infinit
prin magica unitate supusă analizei
poate că nu sunt destul de puternic
să mă semnez pe veceuri
ca un apucat de frumos
sau pur și simplu ca un fin observator
al nimicului etern
trăiesc într-o inegalabilă eroare
mă bucur totuși de grația celor chemați
și te iubesc pentru că ești frumoasă
și o să mor regretându-te viață
oricâte idealuri m-ar aștepta undeva cândva
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Tudor Gheorghe Calotescu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre frumusețe
- poezii despre moarte
- poezii despre iubire
- poezii despre infinit
- poezii despre idealuri
- poezii despre greșeli
- poezii despre gheață
- poezii despre existență
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.