Speranța
Pe tine te doare viața
La mine-i scurtată viața.
Lasă viața să te doară....
Decât tot s-o tragi de sfoară.
Până-n paradis mai este
Viața este o poveste.
Nu vreau nici o amputare
Speranța, ultima moare...
De-a încolțit iubirea-n rădăcină,
Iar ea răsare spre lumină,
A fost plantată o sămânță
Ce sufletul tău înalță.
Un antidot pentru durere-n suflet
Este iubirea, ca un urlet
Și pentr-o clipă atât de plânsă
E zâmbetul, din inima aprinsă.
poezie de Eugenia Calancea (18 februarie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre suflet
- poezii despre zâmbet
- poezii despre viață
- poezii despre rai
- poezii despre plâns
- poezii despre moarte
- poezii despre lumină
- poezii despre iubire
- poezii despre inimă
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.