Povara
Trecură ploi și vânturi...
*
Pe fagul singuratic,
din poiana-ndepărtată
o frunză solitară
printre golașe ramuri.
*
Când primul fulg de nea
sosi în palma frunzei,
fiindu-i grea povara,
căzu cu fulgul în brațe
de ramuri mângâiată.
*
O rază aurie
zărind chircita frunză,
în care fulgul sta ascuns,
veni să o dezmierde.
Neaua înfiorată,
în căușul frunzei gazdă,
se prefăcu în apă,
alunecând în iarba
în care frunza poposise.
*
Sosi din nou
rafala cea de gheață
ca frunza să o salte
spre a o purta în van
printre golașe ramuri
de arbori adormiți.
poezie de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Vlad Flavius. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.