Colind în vers aproape alb

(intro)
leru-i cvasi ler
distanţele dintre suflete
şi ceruri
ne mută-n prunci anonimi
pe care voluptuos îi ucidem
îndopându-i apocaliptic din
cornul abundenţei

(primul pas)
dâra unui zvon despre o stea (dintr-atâtea)
dubiul pe seama cât de magi erau magii
şi o iesle necertificată pe normele ue unde
o biată oarecare fecioară pare
decor

(al doilea pas)
nici nu se născuse ăla micu' (enorm de mic) şi deja
răstignitorii îi compuneau colindele
ştiau că vor găsi priză la un public
tot mai setos de justiţie însă nu şi de
dreptate

(al treilea pas)
pfiu! - noroc de moş-crăciun care
diver(sionistic)
schimbă argumentul

noroc de nenorocul
între-pasului
celui care crede şi aşteaptă
o a doua venire fiindcă
la supermarketul din proximitate
aşteptatul
face pe casierul

(refren)
leru-i
oricât ar fi
inutil de ler
e cea mai inocentă
răguşire

(ecou)
toate-s la locul lor
distanţele
golgotele pe care
împingem cărucioarele pline

vestea cu pruncul rămâne
stultus praetexto

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!