Labirintul așteptării...
într-o spaimă adumbrită
de înstinctul supraveturii
și din alta, parcă mai dosita
undeva-n subconștientul amintirii
intuesc o lume mai simplistă
mai solidă parcă și mai dură
fără rațiune și pe listă
unică, inegalabilă și pură
într-o dragoste demult anihilată
de înstinctul animalic al uitării
și din alta mai stigmatizată
balansând la limita iertării
intuiesc o lume mai latentă '
mai feroce parcă, mai acută
gata de schimbare imanentă
în scutece fumurii de nou-născută
într-o stare de senilă calmitate
solitar cu viitoarea condamnare
intuesc că trec din cantitate
și din calitate-n resemnare
numai sentimentul de tristețe
mai domină limita răbdării
și morbide riduri ale feții-
scurtul labirint al așteptării...
poezie de Iurie Osoianu (18 decembrie 2018)
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre uitare
- poezii despre tristețe
- poezii despre subconștient
- poezii despre spaimă
- poezii despre singurătate
- poezii despre schimbare
- poezii despre limite
- poezii despre iubire
- poezii despre intuiție
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.