Întâlnire
Dimineața destrăma îngrijorări de pustiu
după seara apusului sângeriu,
vrăbiile își exersau neliniștitul ciripit
în cearcăne de soare nedormit.
Își luase luna luceafărul la sân
lunecând albastru,
treiera teren păgân
pe un cal măiastru.
Parcă pluteai, din ochi mângâiai,
delicat, două flori de măr,
am privit ca vrăjit, îmi zâmbeai,
fericirea ta cerea fân în păr!...
poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vrăbii
- poezii despre timp
- poezii despre seară
- poezii despre roșu
- poezii despre păr
- poezii despre mere
- poezii despre flori
- poezii despre fericire
- poezii despre dimineață
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.