Miezul sufletului
În fiecare duminică
cafeaua are alt gust,
a merișoare mestecate de înger,
apoi strecurate în ceașca mea.
O beau, sorbitură cu sorbitură,
strangulându-mi singurătatea
cu cea mai scurtă rugăciune-
aceea în care îi cer lui Dumnezeu
să mă strige pe nume,
atunci când plantează copaci în rai.
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre religie
- poezii despre îngeri
- poezii despre superlative
- poezii despre suflet
- poezii despre singurătate
- poezii despre rai
- poezii despre copaci
- poezii despre cafea
- poezii despre Dumnezeu
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.