Nu poți...!
Nu te-am lăsat să știi de mine...
Știam că nu poți înțelege!
Schimbările îmi sunt alpine,
Și nu fac parte dintr-o lege!
Nu ai putut să mă cunoști...
Nici când eu ți-am întins o mână,
Pe care acuma o împroști,
Ca semnele să tot rămână!
Sunt ce nu poți cuprinde-n tine!
Sunt paradox multicolor...
Veleitațile-mi divine,
M-au renăscut, trăiesc și mor...
Să fie numai lângă mine,
Aceia care pot simți...
Dragostea dusă la ruine,
Și renăscută a trăi...!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.