Spre casă
pe drumul spre casă
inima-mi bate...
pe-o uliță-i mama
si-un foc care arde!
fereastra-i deschisă
poarta e veche
lar gardul se-nclină
cu gând să m-aștepte!
ograda-i curată
sub ramuri de prun
curcanul se-nfoaie
se pierde-n Crăciun!
purcelul in paie
se-ascunde cât poate
mielul suspină
-nu-mi pare dreptate!
zăpada se lasă
putin așteptată
nepotul cuminte
așează o gheată
din abur fierbinte
de pâine-n cuptor
intorc firul vietii
spre casă... cu dor!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zăpadă
- poezii despre porci
- poezii despre oi
- poezii despre mamă
- poezii despre gânduri
- poezii despre foc
- poezii despre dreptate
- poezii despre dor
- poezii despre curățenie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.