Urme

Urme de rugină
Pe neaua de crini ce luceşte
În sufletul alb,
Sângerând de decese,
De tăceri şi iubiri retroverse,
De creneluri pe care
Luna-şi aruncă iubiri trecătoare,
În panerul concav.
Un tomberon de iluzii,
Dureroase contuzii,
Flori de tei revărsându-se-n ploi,
Lumină şi pace,
În furtuna tăcerii ascunse,
Departe de sate şi case.
Biserici de vise
Mototolite de vânturi aspre şi reci,
O singură cruce
Pe umeri o duce,
Pe sterpe poteci,
Trecătorule, tu
Clopot vuind în adâncul inimii tale...
Un punct de rugină,
Inscripţionat pe vecie,
Pe tălpile goale.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!