Cucul

cuculeană, ştimă sură,
pe la noi pe după şură
fie-ţi vîntul vad de şoapte
şi luceferi fraţi de lapte

şi pe buze de fecioară,
cînd se face primăvară,
muguraş de cîntec dulce
să te doară, să te culce

de din sus, de pe la stînă
vine apa în fîntînă
luna cade în şiştare,
un om vine pe cărare

singurel şi plin de jele,
izgonit de iele rele,
tu să-i cînţi într-un alt grai
fiindcă e ficior de crai

glasul vezi de ţi-l ascunde
printre codrii de pe munte,
să te duci vreo trei dumineci
vorba ta să ţi-o cumineci

poezie de Cristina-Monica Moldoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!