Mușcă gerul
Mușcă gerul ca un flămând rechin
Din trupu-mi vlăguit de bătrânețe
Și nepoftiții musafiri așteapt' ospețe
De va fi terminat al meu lung chin.
Grăbește-mi, Doamne, trecerea-n neființă
Sunt dornic de-a gusta din veșnicul repaos
Căci, iată, și lumeasca viață-i haos,
Iar a trăi înseamnă suferință.
Ascultă-mi, Doamne, rugile fierbinți
Acum când nici că sunt întreg la fire
Nu mă lăsa să-mi ies din minți...
Aștept sfârșitul ca pe-o izbăvire
De singurătăți și suferinți...
Și preotul l-aștept cu-a lui cetire!
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sfârșit
- poezii despre ger
- poezii despre viață
- poezii despre suferință
- poezii despre singurătate
- poezii despre religie
- poezii despre mântuire
- poezii despre minciună
- poezii despre bătrânețe
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.