Colind
Doamne, când e alb și rece
Duhul tău de peste sate,
Fă-mă sania ce trece
Pe troienele-nghețate.
Doamne, fă-mă iar copil
Și colinde iar mă-nvață
Ca să mai pornesc umil
Spre coliba ta de gheață.
Să-ți colind că te-ai născut
Și să plângi de bucurie,
Să te las apoi, tăcut,
Sub întinderea pustie...
Doamne, doar atât mai cer
Mamei, Tatălui și Ție:
Să rămân al tău în ger
Îmbrăcat în haine albe
Să-ți colind o veșnicie
Leru-i ler, zorile dalbe!
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre alb
- poezii despre colinde
- poezii despre Crăciun
- poezii despre vestimentație
- poezii despre tăcere
- poezii despre săniuș
- poezii despre sat
- poezii despre plâns
- poezii despre naștere
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.