Neferis
Dacă-ți pui sabia sub nas
ai putea să mă simți,
gustul nisipului unde eu nu mai sunt
te-ar putea slăbi până la trezire.
Dacă lama se frânge
spărgând frontiera mea de bumbac, e păcat.
Eu sunt dorința pe care ai omis să o dorești
când carnea ta putea încă să se umple de dorințe.
Tu ești mult căutatul asediu fără cetate.
Mâine, dacă oasele care cresc în visul tău
vor ridica scoarța pământului, eu voi fi acolo,
mă vei vedea scurgându-mă în adăpostul din care am plecat
vasul destinului:
Voi învălui furia cu pânza inimii,
Voi scufunda această câmpie în amărăciunea ta,
și voi vindeca.
poezie de Norbert Bugeja (2018), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre dorințe
- poezii despre visare
- poezii despre viitor
- poezii despre nisip
- poezii despre inimă
- poezii despre graniță
- poezii despre furie
- poezii despre creștere
- poezii despre bumbac
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.