Noi ne-am născut iubire
A nins, iubirea mea! E prima oară
Când tot satinul iernii parfumat
În patul nunții noastre se coboară...
Cât e de alb și cât de asumat!
Noi nu iubim; noi ne-am născut iubire,
Poate am fost cândva niște zăpezi,
De-aceea cerem azi despăgubire
Și suntem, contra timpului, dovezi!
De-acum ne vom topi unul în altul,
Căci ce-ar mai fi pe-aici de împlinit?
Ne fie martori iarna și înaltul
Că asta este tot ce am râvnit.
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.