Niciodată la fel
ce stare de bine adie
peste ochiul sării din mare
se-aud muzici divine
dinspre pleoapa desprinsă brutal
de țărmul ce și el plânge
de parcă o lamă fierbinte-ar tăia
în adânc
nisipul de om
omul de câine
și totul se zguduie
capătă alt sens
în ochiul furtunii
ce m-a înrobit
fără de sens
atât de aproape
niciodată la fel
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre plâns, poezii despre ochi, poezii despre nisip, poezii despre muzică, poezii despre câini sau poezii despre brutalitate
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.