Eşti curcubeul sufletului meu

Din poveşti cu un final duios
Mi-am ales culorile iubirii,
Un curcubeu cu sufletul frumos
Ce vopseşte ceru-ntineririi.

Îl port la gât şi îl mângâi în vis,
Îi sărut fundalul dintre nori,
Închipuindu-mi că tu eşti în dânsul
Şi mă ridici prin ploaie uneori.

Blândeţea lui este blândeţea ta
În clipele astrale dintre nopţi,
Mă plimbi în cer cu Caru-i Mare
Ungându-i cu iubire spiţele la roţi.

Eşti curcubeul sufletului meu,
Sămânţa-i ce zvâcneşte-n univers,
Seamăn-o să prindă nemurire
Chiar prin sărutul dăruit ca vers!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!