Afară era mai
Pe scrinul nostru vechi ardeau
Trei lumânări spre cerul sfânt;
Mama și moartea-ncet vorbeau,
Iar glasul ei domol s-a frânt.
Și cum stam mic și în tăcere,
nu ajunsesem țara de zăcere
care pe mama o umplea de frică și durere,
nu ajunsesem decât până la pat,
doar palida ei mână am apucat
care cu drag m-a binecuvântat.
Dar tatăl, rănit de nebunie pură,
m-a ridicat pană la a mamei gură,
ce binecuvântarea ei mi-a dat.
poezie clasică de Rainer Maria Rilke, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Andriescu
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba germană. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la De.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Cartea "The Notebooks of Malte Laurids Brigge" de Rainer Maria Rilke este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la Vezi și următoarele:
- poezii despre mamă
- poezii despre țări
- poezii despre tăcere
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre nebunie
- poezii despre lumânări
- poezii despre gură
- poezii despre frică
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.