Călcâiul lui Ahile
Un cimpanzeu, în jungla citadină,
Descoperi natura sa divină,
Putând să vadă chiar și un ateu,
Că îngloba particula de "zeu".
Îsi puse deci pe frunte o coroană,
De frunze, pe-a sa tigvă roșcovană
Și sta măreț pe tronul din liane,
Improvizând un sceptrul din banane.
A început timid, apoi sonor,
Să cucerească voturi în popor,
Instituind curând, fără sfială,
Un soi de dictatură personală.
Dar intr-o zi, ținând o cuvântare,
Se ridică maimuța în picioare,
Și ca să fie mai convingător,
Bătu cu frenezie din picior.
Aceasta-a fost se pare o greșeală,
Fiindcă apărând în pielea goală,
Poporul, până-atunci umil, sfios,
De râs nebun, se tăvălea pe jos!
Morala
Problema scapă, des, de sub control,
Când te ridici... dar ești în fundul gol!
fabulă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre picioare
- poezii despre maimuțe
- poezii despre început
- poezii despre votare
- poezii despre râs
- poezii despre particule
- poezii despre oraș
- poezii despre nuditate
- poezii despre nebunie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.