Agonie
Pădurile în agonie
Ascultă tril de păsări încă,
Dar omul trebuie să știe:
Urgia cade ca o stâncă,
Rupând copacii și vlastarii,
Ienuperii pe multe arii.
Ucise sunt cu lăcomie,
Cu ură și cu nepăsare,
Izbite cu securea mare,
Se tem că n-au să mai învie,
Etern rămâne-vor uitare...
acrostih de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de Ioan Friciu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre uitare, poezii despre stânci, poezii despre păsări, poezii despre păduri, poezii despre frică sau poezii despre copaci
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.