Sonata pentru cafea

Pe tine nu te consum nicicum
Adulmecându-te, din ochi te sorb
Bolborosind, tu cearcăne ai prins
Simţite, la pipăire, şi de un orb

Gândul spre tine aleargă în amurg
Când, ghicită, nu vrei să ne minţi
Că pasiuni devorante te-or râşni
Cu sorbituri, prea în grabă, fierbinţi

Şi-ţi derulez în frisoane trecutul
Culeasă de pe-ndepărtate plantaţii
Şi aruncată cu sila în burtă de vas
Pentru a-ţi vinde negre carnaţii,

Din colonii, trufandale li se cuvin.
Pe ţărm de dor te-aştept ca să vii
Ultimul sfanţ îl ascund pentru tine
Fii doar a mea, şi de-aş avea insomnii.

parodie de Constantin Ardeleanu, după Ion Stratan
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!