Toamna mea
Toamna mea nu o descriu
dintr-o cămară burdușită,
ci de pe câmpul pustiit de roade,
în bătăi de vânturi aspre
Răvășite turbioane de amăgiri
răsturnate piramide
dintr-o geometrie nătângă
a efemerității
Deși-mi doresc, inutil,
să stau încă o vreme pe haturi,
știu ce va urma,
nuanțele vor fi înghițite
de albul nămeților
ultimei zăpezi
poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zăpadă, poezii despre vânt, poezii despre toamnă, poezii despre geometrie, poezii despre dorințe sau poezii despre alb
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.