Silogism anticartezian sau indiferența prostului ce sunt
Mă intrig:
Mi-e foarte frig,
Mă revolt:
Am doar un volt.
Și nu pot
Din cap să scot
Un amor
Înșelător.
Cum să fiu,
Să pot să știu
Ce să fac,
Să mă împac?
Ce să spun,
Să mă adun?
Ce să port,
Să mai suport?
Hai, că știți,
Nu stați pitiți,
Că doar eu
V-am spus mereu,
Repetat
V-am învățat,
Infinit
V-am sfătuit...
Și-astăzi mor
Neștiutor
Și zâmbesc:
Sunt, deci gândesc!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.