Așa mă privești
În ochii tăi
scaunul meu cu rotile
e ca o lebădă cu aripile larg deschise
pe care plutesc
și parcă ar curge raiul
prin tălpile mele -
așa mă privești...
O duminică șchiopătând
prin lanul cu lavandă
îmi e fila de viață;
iubindu-te, poemele
mi se fac streșini în sânge.
Nu îmi mai scârțâie poarta din suflet:
am plâns, văzând cum intri pe ea
cu Dumnezeu de mână!
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre religie
- poezii despre viață
- poezii despre sânge
- poezii despre suflet
- poezii despre rai
- poezii despre poezie
- poezii despre plâns
- poezii despre ochi
- poezii despre lebede
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.