Dușmanilor mei! (cu toată dragostea!)
Nu, nu mi-e frică să vă spun când sufăr
și nici rușine nu îmi e deloc!
E ca și când m-aș rușina de-o boală
ce a crescut din... lipsă de noroc.
Se bucură dușmanii? Foarte bine!
Cu ce se-aleg dacă mi-e mie rău?!
Ei sunt mai demni de milă decât mine!
Orice dușman de-ăst' fel e-un bălălău!
Pandora a fost foarte generoasă
și-a-mprăștiat cadouri fel de fel,
pe care partea minții,-ntunecoasă,
le-ndeasă, lacomă, în suflețel.
Suflete mici și reci, de rău curtate,
se-adapă din băltoace cu noroi,
și mestecă gunoaie aruncate,
grohăie-n bărbi, de parcă sunt moroi.
Curând, din fericire-asta măruntă,
cad în nefericirea lor și plâng,
că legea firii e astfel făcută:
"să nu râzi când durere alții strâng"
Povara urii voastre vă îndoaie
și-orice-aș păți nu vă e de folos,
dar creierul mic și sfrijit, de oaie,
nu își dă seama cât sunteți de jos.
Citiți, priviți, bârfiți și, de vă place
să țopăiți trufași într-un picior,
aflați că mâine voi veți sta pe ace,
voi, orbi dușmani ce râdeți de cel chior!
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre dușmănie
- poezii despre râs
- poezii despre rușine
- poezii despre viitor
- poezii despre suflet
- poezii despre strigoi
- poezii despre plâns
- poezii despre picioare
- poezii despre oi
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.