Vata de sticlă
și-a izolat acoperișul cu vată
de sticlă: acum
îl mănâncă omoplații și creierii răspândiți
printre țigle de fum
sub ploaia tăcută trecută
în cartea
re-cordurilor însingurate
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre tăcere, poezii despre ploaie, poezii despre mâncare, poezii despre fum sau poezii despre cărți
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.