Adio
vagaboando, ne-am cunoscut
într-o tufă de zmeură foarte
compactă sub o scară rit
mată, adio
vagboando, pe buze
ai încă roșul acela puțin torontal, poate
mult prea sprințar (?!) abia
mă abțin să nu te sărut, vagaboando
să nu
îți beau încheieturile brațelor
cum aș bea
oricare altă tărie
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre sărut sau poezii despre roșu
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.