Egloga destinului tragic
Poporul meu neexploziv
Și umilit fără motiv
Acceptă-ți soarta ca pe-un viciu
Mereu vei fi de sacrificiu.
Nu aștepta de Sus minuni,
De la consorții, uniuni.
Trăind anost de azi pe mâine
Pe arca șubredă: coaja de pâine,
Predestinat la iad dantesc
Blestem, deci... supraviețuiesc!
parodie de Constantin Ardeleanu, după George Țărnea
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viitor
- poezii despre tragedie
- poezii despre supraviețuire
- poezii despre soț
- poezii despre sacrificiu
- poezii despre religie
- poezii despre pâine
- poezii despre prezent
- poezii despre iad
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.