Complexul STOCKHOLM
Înecată în fluviul istoriei,
România continuă să fie condusă
de purtătorii de șosete însângerate
ale lui Ceaușescu...
Ni s-au stins toate visurile,
aplaudând prostia scăldată în candoare
a unor doamne repetente,
care numără până la 10, cu ajutorul
unei vietăți sinistre, emanate
dintr-o genetică alterată.
Când călăii nu-și recunosc vina,
nouă celor care venerăm lanțurile,
ne revine misiunea de a ne cere scuze
că existăm!
Aplaudăm și delirăm!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Dumitru Sârghie. [Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre vinovăție
- poezii despre sânge
- poezii despre prostie
- poezii despre istorie
- poezii despre inocență
- poezii despre genetică
- poezii despre fluvii
- poezii despre existență
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.