Propășire și ambiție
Neputința, fără glas,
Face-un pas și încă-un pas
Din impas spre-un alt impas
Dar ambiția e un "as"
Ce mereu îi "râde-n nas".
Însă propășirea-i mare
Când e binecuvântare,
Har divin și îndurare,
Căci ambiția ca atare
Este-adesea înșelătoare.
poezie de Ioan Hapca din Reflecții
Adăugat de Bogdan Talmas
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.