Septembrie
Zvon pornește dinspre crânguri
Înspre zarea cea senină,
Picură ușor în gânduri
O tristețe dulce, lină.
Raze-n alinări de îngeri
Vin din lacrima albastră,
În suavele lui curgeri
Timpu-îmi cântă la fereastră.
Săruturi de-adio, dulci,
Își pun florile-n petale,
Plesnesc cojile de nuci,
Mere roșii curg în poale.
Vântu-împrăștiind prin vie
Iz de sidefie coarnă
Mi-a stârnit melancolie
Și emoție de toamnă.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre îngeri
- poezii despre tristețe
- poezii despre toamnă
- poezii despre sărut
- poezii despre roșu
- poezii despre muzică
- poezii despre mere
- poezii despre melancolie
- poezii despre gânduri
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.