Perpetuum de speța a treia
totul se schimbă
nimic nu rămâne ca ieri
intr-un alt secol
unul își pune pe chip
masca de lup
și urlă-n zăpadă
ca nimeni să-l vadă
să-l stie tăgadă
emoții de fiară
altul scutură norii
peste ape din munti
și plânge cu tot universul
ce naște o zi
când cel cu față de lup
își dă jos masca
și zâmbește aproape uman
unicului cer știut
o lacrimă de om
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zăpadă
- poezii despre zâmbet
- poezii despre trecut
- poezii despre timp
- poezii despre schimbare
- poezii despre plâns
- poezii despre nori
- poezii despre naștere
- poezii despre măști
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.